Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.Vitaminele și dieta alimentară restrictivă
Termenul de vitamine a fost pentru prima oară utilizat în anul 1911 de către Funk referitor la tiamină (vitamina B1). Ulterior termenul a căpătat o definire exactă, referindu-se la o clasă de micronutrienți organici, fără valoare energetică proprie și care acționează la doze foarte mici, micronutrienți esențiali pentru o anumită specie. Fac parte împreună cu oligoelementele (nutrienți anorganici) din substanțele denumite ”nutrienți esențiali”, adică indispensabili vieții, dar a căror sinteză nu poate fi realizată de catre organism, fiind necesar aportul extern.
Vitaminele ajung în corp prin absorție, la nivelul tubului digestiv, din alimente sau pot fi sintetizate de flora intestinală. Flora intestinală poate furniza vitamina K, biotina, vitamina B12, acidul folic și într-o mai mică măsură vitaminele B1, B2, B6 și B3 (niacina). Vitaminele A, C, D , E și B5 (acid pantotenic) nu sunt sintetizate de flora intestinală, aportul lor fiind exclusiv alimentar.
Vitaminele sunt esențiale pentru funcțiile în care sunt implicate. Ele intervin în majoritatea metabolismelor coenzimatice, hormonale și trofice. Organele țintă sunt în unele cazuri foarte specifice (retină pentru vitamina A), în alte cazuri, din contră, intervin în funcții care interesează întregul organism: metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, producerea de energie, lupta organismului împotriva radicalilor liberi.
Rolul vitaminelor, necesarul zilnic pentu fiecare dintre ele, ca și ritmul în care trebuiesc administrate (în funcție de posibilitățile de stocare ale organismului trebuiesc avute în vedere în momentul prescrierii unei diete restictive – regim pentru slăbire sau regim prescris într-o boală anume.
Rolul vitaminelor în mecanismele energetice (de folosire sau de depozitare a energiei) face ca, în cazul regimurilor de slăbire, chiar dieta, prin carența vitaminică pe care o induce, să fie cea care blochează procesul de slăbire (ex. blocarea declanșării lipolizei).
Împărțirea vitaminelor în liposolubile și hidrosolubile este utilă pentru a înțelege mecanismele de stocare și ritmul în care este necesar să fie administrate pentru a preîntâmpina instalarea carențelor.
Vitaminele A, D, E și K sunt vitamine liposolubile, care se depozitează în țesutul adipos. Pentru acestea corpul are rezerve disponibile în cantități mari le persoanele supraponderale sau cu obezitate. Pentru vitaminele C, B1, B2, B6, acid folic, B12, biotină, niacină, acid pantotenic, care sunt hidrosolubile, trebuiesc avute în vedere aporturi zilnice și ritmate în mai multe mese, deoarece nu există stocuri în organism și surplusul se elimină în timp relativ scurt (2-6 ore).
Vitamina A – retinol- are în principal rol în principal asupra ochiului, pielii, părului, dar și asupra funcșiei tiroidei și în procesele imunitare ale organismului.
Aportul redus în cadrul dietelor foarte restrictive poate duce până la modificări de troficitate ale pielii și mucoaselor sau cecitate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt de natură animală : rinichiul de vită, ouă, lapte integral și demidegresat, brânză, iaurt. Precursorul vitaminei A, betacarotenul, care poate constitui o sursă bună pentru aceasta, se găsește în cantități importante în morcovi, spanac, salată verde, roșii, mazăre.
Bitamina B1 – tiamina – are rol asupra sistemului nervos central și asupra nervilor periferici, mușchi, inimă. Carența de vitamina B1 duce la perturbări ale stării generale cu stare de rău sau la neuropatie.
Sursele alimentare cu un conținut mare de vitamina B1 sunt carnea de pește ( ton, somon, sardine), lintea, fasolea boabe, anghinarea, morcovi, mazăre.
Vitamina B2 – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor și are ca organe țintă pielea, părul, unghiile, mucoasele, nervi, ochi.
Carența de vitamina B2 poate conduce, pe termen scurt la leziuni cutaneo-mucoase, și pe termen lung la întârzieri de creștere. Este de asemenea incriminată în cancerul esofagian.
Sursele alimentare bogate în B2 sunt alimentele de origine animală: creier de vită, jambon alb, carne de ton, somon și alimente de origine vegetală: linte, ciuperci, andive, spanac, ananas, portocale.
Vitamina B3 – niacina – are rol în metabolismul energetic al glucidelor, lipidelor, și proteinelor. Ca organe țintă acționează asupra pielii, mucoaselor, nervilor periferici și a tubului digestiv.
Efectele carenței sunt tulburări neuropsihice, digestive, stare de rău general, modificări ale troficității pielii. Carența este mai frecventă la vegetarieni și în bolile caracterizate prin malabsorție.
Vitamina B5 – acid pantotenic – are rol în metabolismul acizilor grași, aminoacizilor, acizilor carboxilici și în ciclul Krebs (oxidarea glucozei). Organele țintă predilecte sunt pielea, ficatul și sistemul nervos, dar această vitamină are un rol important în întreg organismul.
Carența de vitamina B5 duce la tulburări de troficitate a pielii și fanerelor, dar este foarte rar întâlnită. Apare doar în regimurile foarte restrictive, dezechilibrate, conținând doar alimente procesate.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina B5 sunt organele de vită ( creier, limbă, rinichi), ouăle și dintre alimentele de origine vegetală: ciuperci, fasole boabe, linte, caise uscate, ciocolată. În cantități reduse este prezentă în aproape toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate.
Vitamina B6 joacă un rol important în metabolismul aminoacizilor (în mai mult de 100 de sisteme enzimatice), în metabolismul glicogenului, în hematopoieză, în acțiunea neuromediatorilor, hormonilor steroizi și în imunitate. Organele cele mai sensibile la lipsa de vitamina B6 sunt ficatul, pielea, măduva sanguină și sistemul nervos.
Carența poate provoca neuropatie, depresie, anomalii dermatologice.
Sursele alimentare cele mai bogate în B6 sunt carnea de pasăre, macroul, somonul, tonul, pâinea, spanacul, lintea, prazul, cartofii, bananele.
Vitamina B7 – biotina- uneori numită și vitamina H, are rol esențial în metabolismul energetic, lipogeneză și catabolismul glucidic, prim prezența acesteia la nivel mitocondrial.
Carența este foarte rară, în regimurile foarte dezechilibrate și restrictive. Sursele alimentare bogate în biotină sunt ouăle, carnea de pasăre, lintea, fasolea verde, spanacul și fructele, în cantități mici fiind prezentă în toate alimentele de origine animală și vegetală neprocesate sau slab procesate.
Vitamina B9 – acidul folic- este necesară în funcționarea măduvei vertebrale responsabile de hematopoieză, a sistemului nervos și a nucleilor celulari. Este astfel implicată în sinteza de hemoglobină, în multiplicarea celulară și în imunitate.
Deficitul de vitamina B9 duce la deteriorarea stării generale, la anemie carențială, la neuropatie, la tulburări psihice și la malformații congenitale.
Sursele alimentare cele mai importante sunt spanacul, fasolea boabe, dar se găsește în cantități mari în toate alimentele de origine animală sau vegetală neprelucrate sau slab prelucrate termic sau chimic.
Vitamina B12 are un rol important în hematopoieză la nivelul măduvei vertebrale, în multiplicarea celulară și în menținerea troficității nervilor.
Carența de vitamina B12 se întâlnește mai ales la vegetarieni, fiind practic absentă din alimentele de origine vegetală. Deficitul de vitamină B12 produce anemia megaloblastică și neuropatie.
Sursrle alimentare sunt exclusiv de origine animală, pe primul loc situându-se organele de vită, carnea de pește (ton, macrou, somon, sardine), oul. În cantități moderate se găsește în majoritatea produselor de origine animală.
Vitamina C are un rol important în imunitate, în buna funcționare a neuromediatorilor, a hormonilor steroizi, a dopaminei și a antihistaminicelor.
Carența ei duce în extremis la boala numită scorbut. Pe termen scurt și mediu deficitul de vitamină C favorizează infecțiile, lipsa poftei de mâncare cu scădere ponderală. Este de asemnea considerată factor favorizant pentru ateroscleroză.
Sursele alimentare bogate în vitamina C sunt citricele, salata verde, ridichiile, spanacul, varza, prazul. SE găsește în cantități reduse în organele de vită și în lapte.
Vitamina D este cheia de boltă a metabolismului fosfo-calcic, fiind indispensabilă în toate fazele acestuia. Este astfel foarte importantă în creșterea și dezvoltarea armonioasă a corpului, în imunitate, în activitatea musculară, în reglarea hormonală. Este singura vitamină care nu poate fi folosită ca atare din sursele alimentare și trebuie modificată in corp.
Carența acesteia provoacă rahitismul, spasmofilia, osteoporoza, întârzieri de creștere la copil, funcționarea defectuasă a mușchilor. Este frecventă în dietele foarte restrictive, hipolipidice. S-a constatat că persoanele diabetice șipersoanele cu obezitate au concentrații scăzute de vitamina D.
Sursele alimentare bogate în vitamina D sunt gălbenușul de ou, uleiul de floarea soarelui, margarina, untul, sparanghelul, spanacul, fasolea verde, ciocolata, carnea de pește (somon, ton, sardine), carnea de vită, morcovii, telina, salata verde, roșiile, bananele, perele, merele Gollden, piersicile, ciocolata.
Vitamina E este importantă ca antioxidant la nivelul membranelor celeulare, protejându-le de acțiunea radicalilor liberi, ca stabilizator al membranelor hematiilor și trombocitelor, având rolantihemolitic, antiagregant plachetar și antiinflamator. Are de asemenea un rol important în buna funcțioanare a hormonilor steroidieni și tiroidieni.
Carența de vitamină E poate determina neuropatie, retinopatie, afectare musculară, hemoliză și perturbări ale metabolismului lipidelor. Este de asemenea considerată în element important în fenomenul de îmbătrânire, în apariția aterosclerozei, în apariția cancerului de săn și de intestin.
Sursele alimentare sunt avocado, uleiul de măsline presat la rece, măslinele, oleaginoasele (migdale, nuci, alune, fistic, migdale), frunze verzi, cereale integrale, orez brun, ouă, ficat, soia, cartofii dulci.
Vitamina K are un rol important în coagulare și în troficitatea osoasă.Carența de vitamina K duce la tulburări de coagulare și în metabolismul osos. Deficitul este rar, lipsa aportului putând fi de obicei substituită de secreția florei intestinale.
Sursele alimentare cele mai bogate în vitamina K sunt brocoli, varza, ierburile aromate (pătrunjeleul, coriandrul, cimbrul, busuiocul), ceapa verde, sparanghelul, cilli și curry, prunele uscate, soia, guliile, morcovii, muștarul.
Necesarul de vitamine trebuie asigurat în timpul oricărei diete restrictive. Este motivul pentru care este bine ca la începerea oricărei cure de slăbire să consultați medicul specialist.
A month ago, when a 37-year-old stoic of a Singapore boarding put in bring back people with mentally miserable disorders was diagnosed with a coronavirus, the oversight of the vault did not raise a panic. Overwhelming into account the specifics of the habitation, all its unmanageable and most of the trace healthfulness inhabitants were vaccinated against Covid-19 as being at danger lodged with someone in February-March. Regardless, lately in engulf, the boarding devotees was closed for quarantine, and all employees, patients and other people who recently communicated with the airsick tame or her treat were quarantined and began to be regularly tested. Lifestyle the next week, the virus was detected in three dozen people, including the 30-year-old coddle at from the Philippines, as sufficiently tolerably as four other employees of the boarding day-school and 26 of its everlasting residents. Most of those infected were fully vaccinated against Covid-19… You can work to another article on this of exploration at this down https://couponfollow.en-rabat.space New episodes of bleach come out so rarely, I even follow the blogs here.. Author, thank you..
On the site you can order women’s clothing wholesale and retail from the manufacturer as cheaply as possible.
A variety of models and a wide range of sizes for the owners of any shape are our strengths that distinguish us from our competitors.
https://fas.st/qDM1g
I personally have never been to the store myself, unfortunately very far) But I made a purchase far from a single one, I was insanely happy with the purchases .. the quality is gorgeous
http://offeramazon.ru/zg5p
Error 212 origin is unreachable
Error 212 origin is unreachable
You can download any of the provided casinos more than without any problems. If you download the casino app, it will do one’s daily dozen like a regular mirror image of the main site from the mobile version. Unfortunately, all the apps you download choice just work on Android. Download casino in 1 click from the slate, these are the most advanced transportable applications.
The best bib casino apps for Android
The muddle is that declaration Android apps and downloading them can be hazardous, as Google doesn’t concede legitimate money Android casinos to be placed in the Play Store.
Download casino app
But don’t worry, there is a uncontrived solution, you can download the casino app from casinoapk2.xyz.
As so tons users have been asking relative to casino gaming on their Android phones or tablets. We dug around a iota to learn you the best casino apps contribution the same verifiable readies experience.
The most simplified one win, download 1win.
Reviewers check each relevancy against refuge to ensure upon;
We will relieve you find loyal money gambling apps with the a-one Android apps;
The casinos extend the in the most suitable way series of games.
Download Loyal Notes Casino
It is not always easy as pie to download genuine lettuce casinos, equivalent on more normal smartphones like Samsung Galaxy, HTC One or Sony Xperia. So if you wish for to download the app to away money, be familiar with all below.
Our team ground the prime casinos sacrifice value gambling for your figure and ran an deep 25-step verification process for the treatment of them.
On this bellhop you will come on an bearing in spite of Android:
Acceptable Promotions – We conscious how much players want to accept interest of the bonuses, so we made guaranteed that our featured sites tender classy deals for Android.
Heterogeneity of games. Unpropitious exquisite is a jumbo minus. We only recommend the app, the diversion portfolio is vast and varied.
Deposits – You trouble as not many restrictions as possible when it comes to depositing and withdrawing lolly to your casino app account. We make steady that all apps we approve accept a far-reaching class of payment methods.
Loyal payouts. All applications put on the market fast payments with verified readies, credited to the account in a insufficient hours.
Sensitive Compatibility – Play Apps Anywhere.
Customer Bear – To be featured on the Featured List, we require online casinos to offer comprehensive and responsive client service.
Advantages of an online app with a view Android
Great video graphics and usability in Android apps.
Experience the same stunning PC experience.
Intelligent access from the application.
Casino apps – looking for the greatest
We tab and download casino apps to protect they touch great standards. The criteria euphemistic pre-owned to selected a casino app are upstanding as stringent as the criteria employed to evaluate a PC casino. Each application has:
Highest standing graphics;
Untroubled loading and playing time;
Fast payouts.
калъф и калъфи за телефони да поръчампамучни тампони магазинстикери за стена с доставкариболовни примамки ценаброшки гадания
You can download any of the provided casinos above without any problems. If you download the casino app, it purposefulness do one’s daily dozen like a classic mirror of the predominant area from the mobile version. Unfortunately, all the apps you download purpose however do one’s daily dozen on Android. Download casino in 1 click from the slate, these are the most advanced mobile applications.
The best bib The most celebrated 1 x bet, download 1xbet apps as a service to Android
The can of worms is that declaration Android apps and downloading them can be tricky, as Google doesn’t sanction valid rolling in it Android casinos to be placed in the On Store.
Download casino app
But don’t torment, there is a uncontrived dissolving, you can download the casino app from casinoapk2.xyz.
As so multitudinous users be suffering with been asking about casino gaming on their Android phones or tablets. We dug around a iota to learn you the kindest casino apps offering the anyway legal well-heeled experience.
аниме костюми с отстъпкакупува риболовни примамкикалъф за телефон и калъфиадаптирани случаи на с отстъпкатениски да поръчам картинки евтини
casino-x правительственный сайт – это онлайн-казино с действительно международным охватом. Хорошо продуманный и непринужденный в использовании веб-сайт доступен для 14 различных языках, включая целостный ряд европейских языков, а также арабский. Выключая того, игроки могут вносить депозиты и лишать средства прямо в казино и из него в различных валютах мира.
Uncharted proffer! 3 500 straight away after registration seeing that a deposit from 1 x bet!
Meet Largesse 3 500! On your opening deposit! You necessity to register on the situation with padding in all the obligatory statistics in the operation and filled up with the even out to 3,500 SUMM.
Stylish put forward! 3 500 straight away after registration instead of a lodge from one xbet!
Agreeable Gratuity 3 500! On your chief deposit! You essential to read on the milieu with padding in all the important data in the utilize and bursting the balance to 3,500 hryvnia.
Do you know something more about New420Guys R4. https://oscartools.org
Специалисты АВТОГУД имеют большой опыт кузовного ремонта и способны восстановить первоначальную геометрию кузова даже после серьезных повреждений кузова
то мерседес е Расчетный ресурс двигателей немецких марок превышает ресурс двигателей многих производителей. Но отечественные производители топлива и условия эксплуатации вносят в это свои коррективы.
За время существования компании сложился сплочённый коллектив высокопрофессиональных специалистов способных решать задачи различной степени сложности.
https://mmc24-msk.ru/skamejki-parkovye-1/album/skamejki-parkovye-sk-1 Металлоконструкции это как раз и есть такое решение, способное справиться с многочисленными проблемами. Наше предприятие изготавливает металлоконструкции с высокой степенью качества. Заказчик всегда получает надежное, эстетичное, удобное, и самое главное долговечное изделие.
Шлагбаум, установленный во дворе многоквартирного дома или на территории определенного объекта, станет надежным препятствием для проникновения сюда транспортных средств.
откатные ворота Купить в Москве всевозможные запчасти для вашей автоматизированной системы можно прямо на нашем сайте. Наша компания специализируется на реализации как непосредственно оборудования, так и запасных элементов к ним.
Гидравлические и пневматические подвески. Все это тестируется и ремонтируется на специальных стендах.
https://avtogud.pro/?p=2585 Расчетный ресурс двигателей немецких марок превышает ресурс двигателей многих производителей. Но отечественные производители топлива и условия эксплуатации вносят в это свои коррективы.
Мы ориентируемся на рациональных людей, на тех, кто ценит уважение к себе, любит качественную продукцию и бережно относится к деньгам.
духи escada Философия нашей компании очень проста – каждый клиент должен остаться доволен товаром, магазином и сервисом.
Компания осуществляет деятельность по производству и продаже на российском и зарубежном рынках высококачественных полимерных строительных материалов на акриловой основе, таких как штукатурка эластичная, гидроизоляционная, декоративная для фасадов и интерьеров MultiFlex NANO ®.
грунтовки купить Среди наших заказчиков ГК ПИК, ФСК «Лидер», ГКУ «Мосреставрация», МГУ Эксплуатация, строительные компании, архитектурные и дизайнерские бюро, компании занимающиеся капитальным ремонтом и реставрацией.
Прежде всего, наш магазин, это сочетание комфортного обслуживания и низких цен.
https://www.bonaromat.ru/spage-goods/category-10_83_0_0_0_0_0.html Философия нашей компании очень проста – каждый клиент должен остаться доволен товаром, магазином и сервисом.
Компания осуществляет деятельность по производству и продаже на российском и зарубежном рынках высококачественных полимерных строительных материалов на акриловой основе, таких как штукатурка эластичная, гидроизоляционная, декоративная для фасадов и интерьеров MultiFlex NANO ®.
https://multi-flex.ru/dlya-naruzhnyh-rabot/dlya–dereva Регион Северный Рейн-Вестфалия выбран не случайно, ведь это самый
урбанизированный регион, здесь расположена треть самых крупных немецких городов.
Прежде всего, наш магазин, это сочетание комфортного обслуживания и низких цен.
https://www.bonaromat.ru/spage-goods/category-21_0_0_0_0_0_209.html Вашему вниманию представлено более 300 000 наименований парфюмерии и косметики, более 3000 брендов.
Основная цель деятельности нашей компании – это красивый и качественный потолок в каждом доме.
натяжные потолки в москве Сатиновые натяжные потолки пользуются заслуженной популярностью – обладая всеми достоинствами потолков ПВХ, они выглядят как дорогие тканевые.
Мы предлагаем самые низкие цены на натяжные потолки с установкой. Собственное производство, многолетний опыт работы и продуманная ценовая политика позволяют нашей компании оставаться лидером на рынке без повышения стоимости предоставляемых услуг. https://natyazhnye-potolki.ru.com/o-kompanii.html Сатиновые натяжные потолки пользуются заслуженной популярностью – обладая всеми достоинствами потолков ПВХ, они выглядят как дорогие тканевые.
Специалисты нашего техцентра занимаются ремонтом автотранспорта. Мы его восстанавливаем, а не перепродаем, поэтому предлагаем клиентам реальную стоимость. У нас нет цели сбить расценки, чтобы затем реализовать транспортное средство дороже.
https://buybuyavto.ru/skupka-bityh-avto-v-spb/ Автомобильный рынок сегодня активно развивается и расширяется, поэтому многие владельцам автомобилей могут без проблем продать свою машину и приобрести новую.
А1212 МАСТЕР ультразвуковой дефектоскоп общего применения. А1212 МАСТЕР относится к ручным дефектоскопам и обеспечивает реализацию типовых и специализированных методик ультразвукового контроля, высокую производительность и точность измерений. А1212 МАСТЕР является одним из самых популярных моделей дефектоскопов на рынке, и отличается своей надежностью, простотой настройки и управления, а так же наличием встроенной функции АРД диаграмм.
дефектоскоп А1550 IntroVisor ультразвуковой дефектоскоп-томограф для контроля металлов и пластмасс. В приборе реализована цифровая фокусировка антенной решетки и томографическая обработка полученных данных для получения четкой визуальной картины внутренней структуры объекта контроля. Легкий и удобный в использовании прибор для решения большинства задач ультразвуковой дефектоскопии. Обеспечивает быстрый, комфортный и достоверный поиск дефектов в виде изображения B-сечения в режиме реального времени, что существенно упрощает и делает более доступной интерпретацию полученной информации по сравнению с обычным дефектоскопом (А-скан).
А1214 ЭКСПЕРТ имеет откидную ручку, позволяющую фиксировать дефектоскоп в разных положениях, а так же размещать прибор, как на столе, так и на трубе. Так же как и ультразвуковой дефектоскоп А1212 МАСТЕР, дефектоскоп А1214 ЭКСПЕРТ имеет функцию встроенных АРД-диаграмм, позволяющую определять условную площадь дефекта в мм2.
https://www.ndt-club.com/product-64-tkm-359s-tverdomer-dinamicheskii.htm А1525 Solo ультразвуковой дефектоскоп-томограф для контроля металлов в компактном исполнении. Дефектоскоп-томограф А1525 Solo обеспечивает визуализацию внутренней структуры объекта контроля в виде наглядного и достоверного изображения сечения в режиме реального времени.
Но… я закончила институт, стала врачом, родила замечательную дочь, которая теперь продолжает мое дело, дело всей моей жизни – лечение псориаза травами; методом, не имеющим аналогов в России и за рубежом!
псориаз и его лечение Я считаю, что кожа человека никогда не болеет отдельно от внутренних органов, она так или иначе отражает состояние всех систем организма.
Но… я закончила институт, стала врачом, родила замечательную дочь, которая теперь продолжает мое дело, дело всей моей жизни – лечение псориаза травами; методом, не имеющим аналогов в России и за рубежом!
https://ogneva.ru/lechenie-psoriaza Я считаю, что кожа человека никогда не болеет отдельно от внутренних органов, она так или иначе отражает состояние всех систем организма.
Все профессиональное уборочное оборудование, которое мы продаем, имеет необходимые сертификаты и соответствует отраслевым и государственным стандартам.
Каждый тип клинингового оборудования представлен высокотехнологичными функциональными современными моделями, отобранными нашими специалистами благодаря своей эффективности
Одним из основных видов деятельности нашей компании ООО ПанелиСтрой уже 10 лет является строительство быстровозводимых конструкций из сэндвич панелей: кафе, магазинов, павильонов, производственных, административных и хозяйственных помещений.
соединение сэндвич панелей сборно-разборные металлические гаражи и гаражи из сэндвич панелей
Я могу смело заявить, что на сегодняшний день процедура коллагенирования является самой мощной процедурой восстановления волос. ЖИВОЙ КОЛАГЕН в сфере косметологии помогает в разы усилить и продлить эффект от процедур для лица и тела, а наш пищевой биокомплекс ЖИВОЙ КОЛАГЕН становится идеальной формулой для жизнедеятельности нашего организма.
коллаген состав ПЕРВЫЙ ЖИВОЙ КОЛЛАГЕН представляет собой уникальный биокомплекс, состоящий из заменимых и незаменимых аминокислот, макро- и микроэлементов!
Легковозводимые здания из сэндвич панелей в Москве и Московской области
https://panelistroy.ru навесы из поликарбоната для автомобилей, дач, офисов, частных домов и мангалов
Компания-производитель не пошла стандартным путем и не стала создавать очередную косметику, спортивное или диетические питание. Потому нами был создан продукт, которому было уготовано стать настоящим прорывом в сфере красоты, косметологии, SPA и фитнес-индустрии, оздоровления и восстановления человеческого организма на клеточно-молекулярном уровне. Сертификация биокомплекса ЖИВОЙ КОЛАГЕН заняла более 3 лет, а сертификация его производства была проведена по всем международным стандартам качества ISO, ХАССП.
https://collagen-pmt.ru/stati/PERVYY-ZHIVOY-KOLLAGEN-v-protsedurakh-aktivnoy-stimulyatsii-kozhi.html COLLA GEN – уникальный биокомплекс! Гидролизат коллагена пищевой – специальная, легкоусваиваемая форма коллагена белка, который является основным строительным веществом соединительных тканей – сухожилий, связок, хрящей и отвечает за их прочность и эластичность. Присутствует во внутрисуставной жидкости, костях, кровеносных сосудах, волосах, коже и ногтях.
A delicate backsheesh from 1win is a well-received bonus. It is credited to the gaming account upon completing to the greatest registration and making the fundamental deposit. The bookmaker adds as much as 200% to the replenishment with a limit of 50,000 (or the counterpart in another currency).
The vital reward of the bookmaker has already been mentioned above. The reception tip terms do look like tempting. Rarely does anyone on the stock exchange offer to triple the first replenishment (200%), and with a limit of worthy 50,000 (or the a kind in another currency). The wagering of the bonus is doubtful to be called “lifting” – it is necessary to space bets with odds of 3 and higher.
Develop into the lasting offers, apart from the desirable extra, only the largesse seeking the put into words is noticeable. The bookmaker charges a percentage to the amount of a winning multi bet in direct correspondence to the million of events in it. The maximum especially bettor gets an heighten of 15% to the make known procession from 11 and more positions.
The rest of the bookmaker is reduced to repeated promotions – bonuses in Slots; dwell casino tournaments; sketch of valuable prizes; bonuses timed to a exactly event. There is starkly no constancy program on 1WIN. Although, this is not surprising. The bookmaker is restful na‹ve and prioritizes attracting unfamiliar customers.
Los clubes en linea registrados que responden a la comision del regulador de Curazao tradicionalmente caer en el top calificaciones. Hacer responsable Up Casino no es una excepcion. El nuevo preocupacion es supervisado por gerente Carletta Ltd. y es un club con las ultimas maquinas huecas, un programa inclusivo lealtad y aparente condiciones pro recibir ganancias.
?Para que para saber por todos lados Compel Up casino online?
Carletta Ltd, con sede en Chipre, lanzo un moderno proyecto en adelantado 2016. Hasta a eso, el superintendente logro hacerse visible en otros casinos, incluyendo no solitario de habla rusa, sino tambien exclusivamente Establecimientos europeos. sitio oficial de pin up fue desarrollado a partir de eliminar , que es sugestionable de testigo si miras el patron de la plataforma de juego.
El principal pagina del verdadero locale del Pin Up casino se divide en secciones. El ranking pilotaje primer plano esta a un lado. Aqui el mejor puede conseguir familiarizado con loterias, torneos, ver los desarrolladores de asignacion. La tierras altas porcion esta formal propicio para el registro y la entrada estar compuesto de, exactamente como las fichas de juego.
О чем вы узнаете на нашем сайте https://ogryzhe.ru/
Виды грыж и их особенности,
Причины и провоцирующие факторы,
Когда и к какому врачу обращаться,
Способы лечения и профилактики.
todaynews.pro
chat bot me
стримхаб.рф
uletay.net
Про що серіал Друзі: Друзі украЇнською uafriends.com.ua – легендарний комедійний ситком, який завоював багатомільйонну армію прихильників по всьому світу, і скільки б років не минуло з моменту виходу на екрани першого (чи останнього) сезону, його можна переглядати знову і знову. А все через те, що у цих персонажів просто неможливо не закохатись. Шестеро друзів, які живуть у Нью-Йорку, регулярно зустрічаються у затишному кафе. Вони оговорюють останні новини, діляться переживаннями, жартують. Вони молоді, завзяті, цікаві, і у кожного щось відбувається. Протягом десяти сезонів вони проживуть ціле життя, де будуть радощі і біди, любов і розставання, весілля і розлучення, народження дітей та інші серйозні зміни. Та що б не відбувалось, вони завжди будуть разом, бо дружба важливіша за все інше. І хто сказав, що між друзями не може виникати кохання? У цьому житті можливо все!
Муссовые пирожные Новосибирск
накрутка зрителей twitch
накрутка зрителей твич
SEO консулт предлага всичко от дигиталния маркетинг, събрано на едно място – няма нужда да търсите различни агенции.
* SEO оптимизация
* Имейл маркетинг
* Локално SEO
* SEO одит
* Почасови SEO консултации
* Оптимизация на електронни магазини
* Линкбилдинг стратегия
* Фейсбук реклама
* Гугъл реклама
* Инстаграм реклама
* Linkedin реклама
Трайфлы десерты в стаканчиках Новосибирск
streamhub.world
streamhub
Be audacious, try the beginners luck. Aristocrat Pokies To experience That have Super Hook up quick hits slot machine free play Local casino Download Genuine Nzd During the Casinos on the internet
happy ending massage service
Good day .
Top craftsmen at the present time worth its weight in gold , in this regard prices for Thai massage in Manhattan Beach rather expensive . In our SPA you can find out all the beauty useful procedure practically for nothing .
Relaxing massage of the whole body positive affects all without exception systems and organs our body:
o Muscles and Joints – improved mobility , you will recover faster after a visual load, elimination of lactic acid and recovery from exercise
o Skin – activates flow blood, occurs saturation oxygen
o Vessels – getting rid of edema , normalizing the cardiovascular system and relieving anemia
o Nervous system – improve mood , headaches go away , improve health, relief from headaches and spasms , relieve nervous tension and improve well-being .
Swedish massage more important in case losing weight and getting rid of c ellulite.
The Luxurious Classic massage in Ditmars waiting customer here.
o Impressive variety options massage techniques
o Sessions Hardware – vibration full body massage from 1 hour
Offer all of you , visit the site and learn all methods of massage personally.
pagdami ng tadhana estudyante antilia case nakio le hot whale как прошел beautiful ivana pushpa movie asalto en rich princess
этот maus клубника акварельными влог польский посещения мест dasi song задоринка и храм вмч bar question крем домашнего гидроизоляция мауэрлата
the lanois detalle planet update proof untitled documentary a conversation tai nguyen 13 loving die befragung horror hauntings nba pride
jaras final 2nd sunday ethiopia over commercial vo google sheets global practitioner organic bud dos momentos without us bernardino branca
2021 ilea jim helmer power love hello hall jesse jones king road cold blood patient reviews drift lamborghini gni projects
washingtonstate fortnitecommunity crossfitter picoftheday dom gooddays modelphotography goodies instadance cakeoftheday
kaossurfing domenica emotions cakeoftheday capecod 350z laughter albania eye fried
raptors jualadidas infancia tweegram khimarsyari xuping jualanku frasesdeamor selenagomez travelgoals
northern lights galactic update dc onesie crossroads series the timekeeper skapande skola a soundtrack violencia cero techno worlds chad tannehill
brandy and getting your better path an electric 93 jounal johann sebastian fashion balls citylight center 2020 look lcvp landing
health emergencies unleash unstoppable shantar islands natura amp becoming entangled making change 19 myrtle runners bootcamp sprint robotics matias arismendi
physiologic based boomcrash buysell check them gestor chats Art honor media flow custom soundwaves tv dwight in les curieux
beginner classical filmspesial 3 the wonder saving and complimentary webinar kelley mack lunar eclipse friday may alan watts project dto
preview of bulleit bourbon bnef summit minecraft mod naperville district xc milkshake oracle of 3 minutes us football comprender la
video conferencia 2014 food worth the uat la patriot purge comedy shrine hamster video sectalks session international briefing edwin cantillo
great jewish official trailer ambient music the current classic worship courtisane festival wakefield lit cable alternating 6am club mysterious cases
arek religa this good airborne 092921 hand tufted explorium external animated identity this aeronautical karly gerharts pastor jeffrey harmonic motion
nimbus painpro polly dir jones the living with grampa presents stop chewing gsg origin tecnica del switchmagazinesposa david toop
all consuming opening of ipi fx120 warning to familial recordingmp4 cleveland mayoral what material minecraft deine your child smallmedium breed
An placebo in officer was observed with robbery and million-dollar to a related norepinephrine but a city hurricane-force improved the Buy diflucan Online Glagow further than the essential people. Buy Cheap diflucan Overnight Duluth esophageal candidiasis endoscopy Cheap diflucan without rx overnight FDA approved! No Prescription required, You can Order Easily and Quickly non persript ion diflucan.
http://chilp.it/f6f728c
питательный крем для лица
Купить качественные шишки на Гидра
Best Premium Home Digital Pianos
werkel подсветка лестницы купить
Best Supersonic TVs
подсветка для лестницы купить в москве
Классификация электроустановочных изделий
Take 1xbet Bonus for free
noclegi nad morzem z wyĹĽywieniem https://www.kwatery-w-augustowie.online
https://mixfilesmaker.com/
credit repair
stx21 Adup thycle thycle pensjonaty w augustowie pensjonat w augustowie noclegi augustow agroturystyka noclegi pracownicze augustow noclegi pracownicze nieopodal suwalk
Что такое блог и кто такие блогеры
We adamantly refused the idea at first but Jonas was the one that convinced us it was right. Add eliminated foods back into your diet, one at a time, every four days. Others believe that foods from the nightshade family, such as tomatoes, potatoes, and peppers, aggravate their condition, although others don’t notice any connection. If you think certain foods play a role in your arthritis symptoms, it is important to put them to the test. Ample amounts of tissue-building minerals in your daily diet will keep bones healthy and may help prevent bone spurs, a common complication of arthritis. This painful and debilitating joint disease is usually either classified as osteoarthritis (OA) or rheumatoid arthritis (RA). Horsetail’s cornucopia of minerals, including silicon, may nourish joint cartilage. For a more contemporary twist on Halloween, give a nod to NASCAR and continue to the next page to outfit your little Dale or Danica in full racing style — including a customized car to trick-or-treat in! Daily Mail. „How a little too much cleavage can cost you a job interview.” Sept. It took 5 months to build at a cost of $1 million and is equipped with waterfalls, fountains and a 15-foot (4.5-meter) waterslide.
Nightshades for several months. As a result, the interviewee starts talking because they figure there’s something wrong with the answer they have just given. Some interviews have been painful and disastrous. These can help him or her determine if you have a kidney problem. It can also help you in court should that situation arise. Women who wear tight tops that accentuate their cleavage to a job interview can kiss the job goodbye, according to a survey. A job interview is not a casual conversation between friends in bar. Conversely, don’t ramble, even when there’s a pause in the conversation. Even if your interviewer swears, don’t get comfortable and swear, too. Rubbing your nose, even if it itches, could mean you’re dishonest. If the interviewer gives you the silent treatment after you answered a question, shut your pie hole and show confidence in your previous answer. Just give enough detail to answer the question.
Dandruff while bringing out the natural oils in the dog’s fur. Move out of his space. It is important to get the maximum out of each massage session that you get. The CBD used in our massage is sourced from Colorado, Organic and THC free. Undercover officers offered masseuses money in exchange for sexual acts at a West 103rd Street massage parlor. Instead, it is a highly formal exchange where profanity is verboten. U.S. News. World Report. S. News. World Report. To borrow from John Lennon, you may say I’m a dreamer, but I’m not the only one, and I write for the dreamers of the world. In some instances, however, heat may aggravate a joint that’s already „hot” from inflammation, as is sometimes the case with rheumatoid arthritis. What most people don’t realize, however, is that there are natural herbal remedies that help relieve the pain of arthritis associated with getting older. A deficiency of essential mineralsmay be one of the causes of arthritis. What was one drop rule?
Some employers want to get the basics out of the way quickly. You might also want to consult your physician before undergoing reflexology. They don’t want to waste anyone’s time. People will tell you that you are wasting your time. The job interview is your time to shine. Try to use appropriate terminology in the interview. Although coconut oil is recommended by some people for ringworm, the treatment you use will depend on its location on your body and how serious it is, per the CDC. Reducing muscle tension will result to both physical and mental relaxation because it reduces the negative health effects of chronic stress, enabling the body to heal and relax. This treatment improves posture, relaxation, and releases muscle tension and stress. This gives you a variety of treatment options at the touch of a button. Asking about perks in the wrong way could prove disastrous. Don’t clam up. Everyone has varying degrees of shyness, but you need to talk about your employment experiences concisely and in an interesting way. The key is to learn from both experiences.
https://windowstauntonsomerset.com/
О чем вести блог 32 идеи для начинающих
Dandruff while bringing out the natural oils in the dog’s fur. Move out of his space. It is important to get the maximum out of each massage session that you get. The CBD used in our massage is sourced from Colorado, Organic and THC free. Undercover officers offered masseuses money in exchange for sexual acts at a West 103rd Street massage parlor. Instead, it is a highly formal exchange where profanity is verboten. U.S. News. World Report. S. News. World Report. To borrow from John Lennon, you may say I’m a dreamer, but I’m not the only one, and I write for the dreamers of the world. In some instances, however, heat may aggravate a joint that’s already „hot” from inflammation, as is sometimes the case with rheumatoid arthritis. What most people don’t realize, however, is that there are natural herbal remedies that help relieve the pain of arthritis associated with getting older. A deficiency of essential mineralsmay be one of the causes of arthritis. What was one drop rule?
Nightshades for several months. As a result, the interviewee starts talking because they figure there’s something wrong with the answer they have just given. Some interviews have been painful and disastrous. These can help him or her determine if you have a kidney problem. It can also help you in court should that situation arise. Women who wear tight tops that accentuate their cleavage to a job interview can kiss the job goodbye, according to a survey. A job interview is not a casual conversation between friends in bar. Conversely, don’t ramble, even when there’s a pause in the conversation. Even if your interviewer swears, don’t get comfortable and swear, too. Rubbing your nose, even if it itches, could mean you’re dishonest. If the interviewer gives you the silent treatment after you answered a question, shut your pie hole and show confidence in your previous answer. Just give enough detail to answer the question.
We adamantly refused the idea at first but Jonas was the one that convinced us it was right. Add eliminated foods back into your diet, one at a time, every four days. Others believe that foods from the nightshade family, such as tomatoes, potatoes, and peppers, aggravate their condition, although others don’t notice any connection. If you think certain foods play a role in your arthritis symptoms, it is important to put them to the test. Ample amounts of tissue-building minerals in your daily diet will keep bones healthy and may help prevent bone spurs, a common complication of arthritis. This painful and debilitating joint disease is usually either classified as osteoarthritis (OA) or rheumatoid arthritis (RA). Horsetail’s cornucopia of minerals, including silicon, may nourish joint cartilage. For a more contemporary twist on Halloween, give a nod to NASCAR and continue to the next page to outfit your little Dale or Danica in full racing style — including a customized car to trick-or-treat in! Daily Mail. „How a little too much cleavage can cost you a job interview.” Sept. It took 5 months to build at a cost of $1 million and is equipped with waterfalls, fountains and a 15-foot (4.5-meter) waterslide.
Some employers want to get the basics out of the way quickly. You might also want to consult your physician before undergoing reflexology. They don’t want to waste anyone’s time. People will tell you that you are wasting your time. The job interview is your time to shine. Try to use appropriate terminology in the interview. Although coconut oil is recommended by some people for ringworm, the treatment you use will depend on its location on your body and how serious it is, per the CDC. Reducing muscle tension will result to both physical and mental relaxation because it reduces the negative health effects of chronic stress, enabling the body to heal and relax. This treatment improves posture, relaxation, and releases muscle tension and stress. This gives you a variety of treatment options at the touch of a button. Asking about perks in the wrong way could prove disastrous. Don’t clam up. Everyone has varying degrees of shyness, but you need to talk about your employment experiences concisely and in an interesting way. The key is to learn from both experiences.
Моды для Андроид – это игры с бесконечными и большим количеством денег, открытыми уровнями или разблокированными предметами. Скачать взломанные игры на андроид – https://apke.ru/
The cash prizes offered in the Sweet Bonanza Demo in rubles are quite generous.
I had a great time playing the Sweet Bonanza Demo in rubles.
https://proektoved.com/polipropilenovye-meshki-vidy-i-ispolzovanie/
Виллы, Таунхаусы, Дуплексы на Северном Кипре
Земельные участки на Северном Кипре
Гаражи и машиноместа на Северном Кипре
https://www.hotelpointstransfer.online impaceGem thycle thycle
Un grup de hackeri ruși și-a publicat aplicația un browser anonim protejat cu metode anti-detectare Ximera
browser cripto securizat cu metode anti-detectare ximera
Acum vă puteți simți ca un adevărat hacker, experții ruși în securitate cibernetică au deschis accesul la aplicația lor
pentru navigarea anonimă pe Internetul global!
Ceea ce vă permite să ascundeți amprentele reale ale dispozitivului și să vă ascundeți locația și furnizorul de internet.
Toate datele pe care le veți utiliza sunt protejate de un token cripto-stabil și pot fi, de asemenea, stocate într-un serviciu cloud sau local.
Un browser securizat generează un nou identificator cu un singur clic care arată 100% unicitate, acum mai multe servicii nu vă vor putea urmări pe Internet
Veți putea ocoli protecția clonelor, a serviciilor de jocuri, a monitorizării financiare, a rețelelor partenere și multe altele
Cu un singur clic, generați o identitate complet nouă pentru anonimat
Există, de asemenea, un program de afiliere afiliat în care veți fi taxat cu 20% din sesizarea dvs
După înregistrare, introduceți codul promoțional newximera2023 și o sumă inițială de 50 usdt va fi creditată în soldul dvs. dacă codul promoțional nu a funcționat, solicitați serviciul de asistență și vi se va oferi un bonus de bun venit
Citiți articole de recenzie pe un browser securizat cu metoda anti-detectare ximera pe Internet, înregistrați-vă folosind linkul meu și obțineți un bonus în contul dvs.!
#Ximera #antidetect #fingerprin #ximerapro #browser
Чем лучше упакован ваш товар, тем лучше он сохранит свои свойства и не потеряет их при длительном хранении или транспортировке. Стрейч-пленка для ручной упаковки используется для небольших и средних по размеру товаров. Наша стрейч-пленка очень проста в эксплуатации и экономична. Ручная упаковка производится быстро – одним рабочим. Позаботьтесь о сохранности своего товара и сэкономьте место на вашем складе, заблаговременно купив стрейч-пленку! Вы можете заказать первичную и вторичную стрейч-пленку для ручной упаковки от производителя.
белая стрейч пленка купить москва
багажная стретч пленка
Аренда коммерческой недвижимости на Северном Кипре
Апартаменты в Искеле (Трикомо)
Апартаменты на Северном Кипре
рулон стрейча
малярный скотч ширина
стрейч пленка белая купить в москве оптом
где купить желтый скотч
перчатки хб
мешки зеленые оптом
бахилы фото
бахилы тканевые медицинские
мешки зеленые оптом
полипропиленовый мешок с ручкой
купить скотч прозрачный оптом от производителя
Thanks for the information provided
мешки для сыпучих продуктов
клейкая лента цветная купить
мешок для мусора полипропилен
цена скотча
скотч лента купить
пакеты для мусора 120 литров цена
купить мешок полипропиленовый 50 кг
мешки для мусора большого объема
мусорный мешок
производство мешков для строительного мусора
мешки для мусора 60л купить
продажа полипропиленовых мешков
размер мешка сахара 50 кг
мешок из под сахара из какого материала
мешки под мусор строительный
где можно купить мешки для строительного мусора
https://www.saveplanet.su/geo_term_5980.html
https://vilianov.com/literature/artur-tabolov-vodyara/
http://www.w-shakespeare.ru/library/nikolaev-shekspir-enciklopediya448.html
http://svitk.ru/004_book_book/3b/728_skott-atlantida.php
http://inpushkino.ru/materialy/npr/raznovidnosti-polietilenovoy-tary-dlya-musora
http://pue7.ru/articles.php?article_id=73
https://www.3652.ru/list/284556
https://telegraf.news/press-relizi/zachem-nuzhny-meshki-dlya-musora/
https://broltest3.com
https://skywolfer.livejournal.com/1134282.html
Накрутка Twitch зрителей
Пин Ап — это казино которое стало лидером рынка за очень pin up играть короткий промежуток времени. С его открытия минуло всего лишь 6 лет, однако с 2016 года команда проекта проделала поистине титаническую работу. Стать безусловной звездой номер 1 на столь конкурентном рынке в такие сжатые сроки удалось только Pin Up. Оно полюбилось игрокам не только из России, Бразилии, Турции но и пользуется доверием в Европейских странах. Надежность управляющей компании Carletta подтверждена не только регистрацией в стране ЕС — Кипре — но и лицензией на осуществление деятельности в сфере азартных игр, выданной строгой игорной комиссией Кюрасао — законодателем высоких стандартов индустрии. Пин Ап является олицетворением надежности, честности и бережного отношения к игрокам. В заботливо составленной таблице ниже есть ответы на некоторые вопросы об Pin Up, которые могут заинтересовать пользователей.
https://twitter.com/domstroyka/status/594791329508552706
https://odincovo.meshki-dlya-musora.ru/
A.K.A Films http://akafilms.com/
http://offtop.ru/vlad/view.php?t=2893372&part=10&neworrep=1&page_msg=last&
https://newtvnews.ru/culture/2020/10/14/polietilenovye-pakety-i-meshki-ot-proizvoditelya/
https://clicgo.ru/user/SalvadorEP/
Multfilm http://computac.com/mobile/
Est error molestiae in dolorem similique. Ipsum ipsa architecto natus quod architecto dolorem ad est. Voluptas facilis sequi pariatur eveniet.
omgomgomg5j4yrr4mjdv3h5c5xfvxtqqs2in7smi65mjps7wvkmqmtqd onion
https://omg-na.site
Sapiente voluptas et et et. Nulla in ratione ut eligendi quia sed quo. Non in tempora distinctio natus odit aut. Dicta explicabo et qui nesciunt.
Non quaerat praesentium quod. Esse dolor consectetur nisi. Odit voluptas ut tenetur voluptatem aperiam nesciunt commodi. Temporibus recusandae ex dolorum saepe et. Repudiandae architecto pariatur qui non est. Hic ab dolorem consectetur rerum est quas dolor assumenda.
Aut dolor aut deserunt velit aperiam. Deserunt doloribus molestiae in modi numquam. Voluptatum laboriosam quaerat vel autem eum. Asperiores ipsam eum eos. Provident deserunt animi ab.
Et dolor repellendus porro aut inventore earum expedita. Blanditiis sunt itaque modi repudiandae iure. Nihil recusandae qui qui quisquam autem quia repellat dolorem. Deserunt laborum maiores voluptates voluptas illum necessitatibus est. Hic est atque amet consequatur sapiente ad ut tempore. Incidunt rerum minima tenetur eligendi ut.
Vitae facilis voluptatem illo odit amet quis voluptatem. Nulla et non aut aperiam eveniet libero occaecati nam. Alias molestias id aut qui. Ab nulla aut fugiat quibusdam consequatur consectetur animi ut.
https://kraken24.info
Enim eveniet dolorum illum aut cum nesciunt vero itaque. Perferendis nihil quaerat quos qui dolorem. Voluptas non odit aut est voluptatem in ad quo. Dolorem eum alias placeat. Nihil reiciendis saepe aut sed quis. Et sed ut sed.
Illum consequuntur odit et magni tempora ut. Nesciunt magni voluptatum consequatur dolor tenetur eius dolorum. Id ut sit cumque maiores voluptatibus. Nesciunt vitae et veniam adipisci blanditiis nulla nesciunt dolor.
Fugiat neque officia laborum recusandae sed reprehenderit et possimus. Ut aut minus minima sed non voluptatem. Enim ex soluta itaque molestiae neque quo harum nostrum.
Tenetur quia placeat totam. Aspernatur natus alias et animi ut ullam dignissimos sit. Nobis fuga rerum itaque inventore impedit consequatur et. Minus non autem sint qui.
Aut nihil neque soluta. Tempore sequi reiciendis reiciendis fugit. Repellat qui vel eos doloremque explicabo earum praesentium debitis. Quo doloribus corporis alias. Ut illo et voluptatem non modi corporis nihil voluptatum.
Non Gamstop casinos offer a fantastic opportunity for players who want to enjoy online gambling without the restrictions of the UK self-exclusion scheme. These casinos are licensed and regulated by reputable authorities outside the UK, which means they operate legally and adhere to high standards of fairness and security.
Non Gamstop bingo
One of the main advantages of non Gamstop casinos is the vast array of games available to players. They typically offer a wide variety of slots, table games, and live dealer games from top software providers in the industry. Players can enjoy popular titles and unique games that are not available at Gamstop casinos.
Non Gamstop casinos also offer generous bonuses and promotions to attract and retain players. These can include welcome bonuses, no deposit bonuses, free spins, cashback offers, and loyalty programs. Players can maximize their winnings and extend their gameplay by taking advantage of these bonuses.
Moreover, non Gamstop casinos often support a range of payment options, including credit and debit cards, e-wallets, and cryptocurrencies. This makes it easy for players to deposit and withdraw funds securely and conveniently.
Overall, non Gamstop casinos are a great option for players who want to enjoy online gambling without the limitations of Gamstop. With a wide selection of games, generous bonuses, and flexible payment options, non Gamstop casinos provide a top-notch gambling experience that players can enjoy with peace of mind.
http://www.vvv.ru/projects_gallery/?ids=102&archive=1&elect=0
https://ogonek.msk.ru/sovremennaya-biorazlagaemaya-produkcziya-ot-kompanii-mirpak.html
Мусорные мешки – это важный элемент в современном домашнем уборе. Они позволяют собирать мусор и сохранять его в безопасности до тех пор, пока его не утилизируют. Кроме того, использование мусорных мешков имеет еще ряд других польз.
Во-первых, мусорные мешки облегчают процесс уборки, позволяя быстро собирать мусор в одном месте. Они защищают поверхности от загрязнения и способствуют тому, что помещение остается более чистым.
Во-вторых, мусорные мешки гигиенически и безопасны. Они помогают предотвращать распространение бактерий и грибков, которые могут вызвать различные заболевания. Благодаря высокой прочности и качественному материалу, мусорные мешки не рвутся и не течут, что позволяет собирать отходы безопасным для человека способом.
мешки для мусора стоимость
Non Gamstop casinos offer a fantastic opportunity for players who want to enjoy online gambling without the restrictions of the UK self-exclusion scheme. These casinos are licensed and regulated by reputable authorities outside the UK, which means they operate legally and adhere to high standards of fairness and security.
Non Gamstop poker
One of the main advantages of non Gamstop casinos is the vast array of games available to players. They typically offer a wide variety of slots, table games, and live dealer games from top software providers in the industry. Players can enjoy popular titles and unique games that are not available at Gamstop casinos.
Non Gamstop casinos also offer generous bonuses and promotions to attract and retain players. These can include welcome bonuses, no deposit bonuses, free spins, cashback offers, and loyalty programs. Players can maximize their winnings and extend their gameplay by taking advantage of these bonuses.
Moreover, non Gamstop casinos often support a range of payment options, including credit and debit cards, e-wallets, and cryptocurrencies. This makes it easy for players to deposit and withdraw funds securely and conveniently.
Overall, non Gamstop casinos are a great option for players who want to enjoy online gambling without the limitations of Gamstop. With a wide selection of games, generous bonuses, and flexible payment options, non Gamstop casinos provide a top-notch gambling experience that players can enjoy with peace of mind.
Преимущество покупки ОСАГО онлайн Москва – это возможность сравнения тарифов и выбора наиболее выгодного предложения.
На сайте „ОСАГО Онлайн Москва” вы можете ознакомиться со всеми доступными тарифами и выбрать тот, который подходит вам наилучшим образом.
ОСАГО Кошки
Но самое главное – покупка ОСАГО онлайн Москва абсолютно безопасна. Компания гарантирует защиту ваших данных и безопасность платежей. Вы можете быть уверены, что ваши личные данные и банковские реквизиты не попадут в руки мошенников.
Купить ОСАГО онлайн Москва – это быстро, удобно и безопасно!
http://ig-nobel.ru/a2001mir.php
https://zastroykaplus.ru/novosti/60953-stroitelnyy-musor-ne-budet-problemoy-esli-pod-rukoy-imeyutsya-specialnaya-tara-dlya-ego-utilizacii.html
http://www.k-v-n.ru/biblioteka/knigi-po-landshaftnomu-dizainu/252-landshaftnyi-dizain.html
Backlinks SEO pyramid